M-am întors azi-noapte de la mare cu o mașină plină de nisip de Corbu. Nisipul de Corbu are niște proprietăți terapeutice interesante, nu știu dacă știai de ele… exfoliază tot ce prinde. În plus amplifică mușcăturile de țânțari pentru o senzație mai intensă și de durată. Dacă vrei mai mult poți să-ți tai picioarele în rămășițele de plante de pe lângă plajă ca să simți nisipul mai aproape de vene. Niște soare de ora 1-2 și gata, pachet turistic complet.

Lăsând gluma la o parte, a fost super bine pe plajă la Corbu în weekend. Nisip fin, apă curată, lume nu prea multă. Să tot bei și să te ascunzi de țânțari în mare. A fost prima dată când am mers cu mașina mea la mare, se pare că vara asta e plină de prime dăți.

Într-o seară am găsit un copchil dornic de joacă, Alex, și ne-am tot ciondănit în mijlocul drumului de mașini. Avea atâta energie de credeam că o să mă dezmembreze la un moment dat, nu-l mai putea opri nimeni. L-au smuls cu greu părinții de lângă mine (probabil ca să mă salveze) și mi-au mulțumit de 100 de ori. Dintotdeauna am fost un subiect interesant pentru copii, nu știu de ce, nu-s vreun vorbăreț sau glumeț ca să prezint prea mare interes pentru ei, dar probabil am o față mai goofy și de-asta mi se întâmplă 😀

Azi dimineață am dat o tură până la mașină să mai ordonez dezastrul și s-o pregătesc de spălare. Găsesc un bilețel în geam cum că nu-i frumos să arunci chiștocurile de țigară afară din mașină pe domeniul public. Mă uit pe lângă ea și într-adevăr cineva-și dăduse drumul gunoiului lângă mașină. E ciudat când găsești așa ceva în geam, cum îi explici omului necunoscut că de fapt e o greșeală, chiștocurile erau și azi-noapte când am parcat acolo? 🙂 Am luat o mătură și-un făraș, le-am adunat și i-am răspuns omului pe-același bilet. Cum altfel ai vreo șansă de comunicare cu el? Poate l-o vedea, poate nu, cine știe?

E de bine că lumea sancționează gesturi urâte, m-am bucurat când am găsit asta în geam. Pe de altă parte am avut și un surâs amar pentru că episodul ăsta scurt e exemplificarea unei situații generale de la noi. În rare ocazii sancțiunea ajunge la adevăratul făptaș și se creează mai degrabă mult zgomot pe lângă această comunicare defectuoasă decât se sancționează cu adevărat „inculpatul”. Șmecherul cu chiștoacele e acum liber în lumea largă făcând prăpăd pe alte trotuare, iar eu și acest domn necunoscut rămânem cu dezbaterea noastră dințânțararmăsar de pe parbrizul mașinii cu număr de Buzău. Am vrut să-i răspund ca să-i arăt că buzoienii nu sunt mârlani, ci cu bun simț, harnici, pacifiști și diplomați.